Nu m-am inregistrat intr-o alta retea, nu m-am afiliat la nici o retea, ci pur si simplu e vorba de inregistrarea pentru cardul de resedinta. Cam asta ar fi primul pas care trebuie sa-l faci in momentul cand ajungi in Belgia, pe langa telefon sau abonamentul de transport in comun. Este curios, pentru ca in Germania n-am avut nevoie de asa ceva, dar oarecum normal avand in vedere numarul mare de imigranti. Spuneam si in posturile anterioare ca sunt foarte multi straini, iar Brussels nu e tocmai locul preferat al belgienilor.
Daca vorbim de avantajele unui astfel de card ele pot fi:
- la sfarsit de an iti primesti primesti o parte din taxe inapoi. Pentru salariu lunar in medie de 1200 euro/luna primesti inapoi cam 1000 euro
- nu-ti poti face abonament la toate companiile de transport in comun fara numarul de resedinta
Poate mai sunt si altele, dar pana acum nu mi-am dat seama.
In fine, revenind la poveste. Inregistrarea pentru cardul de resedinta se face la unul din “centrele de cartier”. Zona in care stau nu e tocmai cea mai fericita si cea mai luxoasa. Foarte multi straini: turci, arabi, bulgari samd. Gasesti de toate, pentru toti!
Trebuie sa te incarci cu foarte multa rabdare. E ca in filmele cu prosti: se deschid usile la ora 8.00 si toata lumea fuge ca la maraton ca sa prinda un bilet de ordin(pentru a se evita situatii neplacute, toata lumea intra la serviciile publice in functie de numarul de pe bilet). Ai parte de o imagine epica: femei cu copii in brate fugind, altele care imping carutul, batrani cu bastonul, tineri care isi dau coate. Daca esti unul dintre nefericiti care fuge mai incet, ai de stat vreo 3 ore la coada.
Odata ajuns inauntru ai parte de Turnul Babel. Cateodata nu-ti poti auzi propriile ganduri la cate limbi se vorbesc inauntru. In plus, pentru ca tabloul sa fie complet trebuie sa mai ai si niste dopuri ca sa faci fata: certurilor, plansetelor copiilor si rumoarea din sala.
Cam asta am avut de indurat pentru a da niste documente nu mai mult de 10 minute. Pe langa faptul ca cei de la ghiseu, mai mult sau mai putin se uitau la tine ca ultimul om. In plus: cardul vine in 4 luni, politia vine sa te verifice acasa si sa stea de vorba cu vecinii. Toate astea numai in acest cartier.
Asta este o alta fata a Brussels-Capitala Europei!
Pentru cine nu stie serviciul de follow-up inseamna ca dupa cumpararea un produs sau abonarea la un serviciu, teoretic ar trebui sa primesti un telefon sa te intrebe daca esti multumit de ce ai achizitionat si n-ai probleme. Este o metoda foarte simpla de ai face pe clientii tai sa se simta bine si sa revina cu placere si data viitoare. Intr-o societate in care rar mai putem vorbi de monopol, acest serviciu este oricand binevenit.
Cum era normal si firesc, unul dintre primele lucruri care le-am facut cand am ajuns in Belgia a fost sa-mi deschid un cont bancar. Deobicei in Belgia este dificil sa-ti faci cont bancar daca nu ai permis de resedinta. De cele mai multe ori dureaza cam 2-3 luni, iar daca vrei sa-ti primesti banii pe card dai din buze.
Cea mai usoara metoda de a afla unde sa merg a fost sa intreb pe trainee de aici si am gasit o banca care stia de AIESEC. E super tare, avem si relatii . Rezultatul a fost simplu si in cateva minute am devenit client KBC Bank.
Saptamana asta m-am simtit si eu un client important . Am primit un telefon foarte scurt, maxim 1 minut, in care cineva de la banca m-a intrebat ce mai fac, daca sunt multumit de serviciile bancii, daca am probleme si daca am nevoie de ajutor. Partea care mie mi-a placut cel mai mult a fost ca mi-a vorbit din prima in engleza. S-au informat bine si au retinut ca tot contul meu e in limba engleza.
Sincer sper sa vad si pe la noi servicii de genul asta. Nu ma intereseaza cand imi cumpar o pereche de adidasi, dar sa mai sune din cand in cand si sa intrebe: Alo, va merge cablu? Sunteti multumit de internet?
Spuneam ca de ziua nationala a Belgiei am fost la Paintball, iar concluzia dupa ziua petrecuta acolo: incredibil. Cred ca principala idee a succesului a fost locul unde am fost. Undeva in sudul Belgiei, la granita cu Franta intr-un satulet tipic belgian, cu o padure foarte frumoasa.
Cam ce s-a intamplat:
- 12 stagii din care 6 jucate: captureaza steagul, last man standing, deathmatch
- 4 ore jucate
- 400 bile
- 3 vanatai
- 16 oameni: 8 vs 8
Am intarziat putin cu acest post in speranta ca voi primi pozele de week-end-ul trecut, dar am vrut sa scriu aceste randuri cand gandurile sunt inca la cald. Desi nu cred va putea vreodata uitat, dar e mai bine sa asterni toate amintirile.
Definitia mea de prietenie e cea in care ti se demonstreaza si demonstrezi. E frumos sa vezi cand un prieten iti face o surpriza si vine acolo pentru tine cand ai nevoie de ajutor. Saptamana trecuta a venit Felix, un bun prieten de-al meu din Germania. A fost absolut demential, sa poti sa vezi un om care tii atat demult dupa 1 an de zile.
Cateodata stau si ma gandesc, avand in vedere tot ce am trait in Germania daca o sa mai pot sa stau in acelasi loc. Asa e un sentiment ciudat, sa stii ca te intelegi incredibil cu niste oameni, pleci si nu stii cand mai ai ocazia sa fii in acelasi loc. Defapt asta e marea problema cand pleci din pct-ul A in pct-ul B: mai putini prieteni sau alti prieteni, tie dor de ceilalti, tie dor de casa, de familie. Fara a crea impresia de depresie, e frustrant cand te gandesti ca esti intr-un loc dar niciodata nu te vei simti 100% ok acolo. Tot timpul o sa-ti fie dor de cineva.
Anyway, a fost demential week-end-ul. Imi pare rau ca nu pot veni si cu poze, inca nu le-am primit. Am descoperit ca Bruxelul este un oras atat frumos cand ai oamenii potriviti. Un lucru care imi place la Bruxel ca duminica sunt tot felul de piete micute in diferite parti a orasului. Am gasit o piata foarte tare in spatele Parlamentului European de unde ne-am luat ceva de mancare si am mers intr-un parc din apropriere. Un lucru care apreciez la Bruxel ca in fiecare district este cate un parc. Chiar este un oras verde.
Am vizitat Parlamentul European, l-am cautat pe Gigi dar era duminica , Grand Place (centrul Bruxelului), cateva biserici, Palatul Regal. Adevaratul ca mi-am incarcat bateriile pentru urmatoare 2 luni.
Am descoperitul si secretul barurilor adevarate. Mai exact ce inteleg prin aceasta afirmatie: tot timpul am apreciat locurile unde se creeaza o legatura personala cu clientala, nu se serveste comanda si nimic. Ideea e sa mergi in locurile unde este o intrare care nu-ti spune nimic. Sa fie cat mai simplu.
Am fost intr-un bar, unde am ras cu lacrimi. Chelnerita, o femeie la vreo 50 ani era beata clampa. Am comandat vin fiert, moment dupa care a inceput circul : de unde esti? din Romania, esti eschimos de ce ceri vin in mijlocul verii? A fost un intreg fiasco, care s-a terminat cu rugaminti sa ne intoarcem.
Avand in vedere ca e ziua nationala a Belgiei, azi plec la paintball undeva in sudul Belgiei. Asa ca v-am pupat si aveti grija de voi.
Stiu ca e tarziu ca scriu acest post, dar avand in vedere ca am avut blogul cazut chiar am vrut sa scriu aceste randuri.
Finala Campionatului mondial, implicit Spania castigatoare, nu a putut sa nu treaca neobservata in Bruxel. A fost nebunie absoluta pe strazi. Fanfara, oameni pe strazi cu steaguri, focuri de artificii, toate astea au fost deliciul unui final de campionat mondial plin de surprize. Sincer am putut sa traiesc, nebunia de pe strazi care o vedeam doar la TV. Tristetea unora si bucuria altora au creat o imagine perfecta.
Mai mult de atat nu am ce sa spun, asa ca voi lasa filmuletul de mai jos sa vorbeasca singur.
Stau si ma gandesc care e impresia mea vis-a-vis de Bruxel, pentru ca il simt din 2 perspective: visitator si locuitor. Cand am fost in Germania, am avut posibilitatea sa-l vizitez si acum incep sa-l cunosc mai bine. Ca peste tot sunt lucruri bune si mai putin bune, dar concluziile la trageti voi.
Bruxelul in primul rand e un oras cosmopolit. Gasesti aici toate natiile pamantului si partea cea mai interesanta, desi nimeni nu o sa ma creada putini sau mai deloc belgieni. Nu e interesant, sa fie capitala unei tari si sa nu exista locuitori ai acelei tari. Explicatiile pot fi multe, dar cred ca cea mai plauzibila ar fi ca prin diversitatea asa de mare de popoare, este de cele mai multe ori deranjant. Turci, arabi, columbieni, indieni samd, toti isi cauta un trai mai bun in capitala europeana.
Stau intr-un cartier, unde sunt foarte multi turci. Gasesti shaorma, kebab, narghila la fiecare colt de strada. Chiar rad cu oamenii de aici si spun ca Scarbeck (cred ca asa se scrie), este oras in oras. Stau aici pentru ca chiriile sunt foarte mici in comparatie cu alte locuri din oras, dar nu este tocmai locul de vis.
Bruxelul este un oras foarte verde. Sunt parcuri si locuri unde sa stai in aer liber in fiecare din districtele Bruxelului. Cireasa de pe tort ramane cu siguranta centru, unde este plin de terase, locuri istorice, muzee (ciocalatei, instrumentelor muzicale samd). Cu siguranta este un oras unde tot timpul ai ce sa faci si nu te plictisesti. Tot timpul este o petrecere sau se deschide un nou local, sau un concert.
Avantajul cel mai mare din pmdv este ca este in inima Europei: 1 ora pana la Paris, Amsterdam. Cu siguranta din Bruxel, ai posibilitatea sa vizitezi marile capitale si orase ale Europei daca iti faci o rezervare din timp la tren sau avion.
Danifeld on August 20th, 2010
. Rezultatul a fost simplu si in cateva minute am devenit client KBC Bank.
. Am primit un telefon foarte scurt, maxim 1 minut, in care cineva de la banca m-a intrebat ce mai fac, daca sunt multumit de serviciile bancii, daca am probleme si daca am nevoie de ajutor. Partea care mie mi-a placut cel mai mult a fost ca mi-a vorbit din prima in engleza. S-au informat bine si au retinut ca tot contul meu e in limba engleza.
RSS
FB
LinkedIn
Twitter
