A venit momentul sa fac o schimbare de look. Am blogul de mai bine de un an, nu am sarbatorit, nu am deschis nici o sticla de sampanie, dar m-am gandit ca e vremea schimbarii. Sub atenta supraveghere lui Bogdan, am reusit sa fac aceasta shimbare.
Chiar va rog sa spuneti ce parere aveti despre noua tema. Va place/nu va place. Critica e constructiva dragilor !
Lui ii multumesc inca odata si pe aceasta cale, iar noi ne vedem maine pentru ca pana acum am stat la smotocit tema.
Vara mare monsieur si toata lumea isi face planuri de vacanta. Unii se duc la mare, altii la munte si altii se gandesc sa o ia la picioar prin Europa.
De cele mai multe ori cand vine vorba de o calatorie prin Europa, problema este de cazare. Este greu sa gasesti o cazare ieftina, ca sa pui un ban deoparte pentru suveniruri sau alte nebunii care vrei sa le faci.
Mi-am amintit acum, cautand pe net o discutie cu un amic de-al unui prieten de-al meu. Eram in Kaze, eram si cu Yasmina si nu prea eram atent la detalii. S-a pomenit atunci la masa de termenul de CouchSurfing. Povestea de un american care a venit in Romania, sa viziteze Romania, facea si un tur al Europei si statea la el.
Am gasit azi pe net din greseala, termenul si site-ul oficial al celor care fac CouchSurfing.
Iata ce spune Wikipedia:
Proiectul CouchSurfing este un serviciu de ospitalitate interna?ional gratuit bazat pe Internet. Din iulie 2008, are mai mult de 600.000 de membri in 231 ?arii si teritorii. Dupa diferiti indicatori se poate estima sunt foarte multi membri activi care folosesc acest site, cu 49% oferindu-si canapelele pentru a gazdui calatori (cu alti 23% afirmand „poate“ si alti care momentan calatoresc).
Site-ul este aici, iar ideea mi se pare foarte marfa. Avem posibilitatea sa facem networking la greu. Este mult prea tare sentimentul sa ai prieteni in alte tari. Sa stii ca pot veni la tine, tu te poti duce la ei, vezi cum traiesc oamenii aia samd.
Scazi foarte mult din cheltuieli. Luand un calcul simplu: in Berlin un hostel (un hotel, unde stai cu mai multe persoane in camera) costa de la 13-24 euro. Luam spre exemplu 15 euro si inmultind cu 7 zile, ne da 105 euro.
Trebuie sa te angajezi ca si tu vei primi la tine pe canapea sau in camera libera, o alta persoana. Este un sistem foarte interesant de feedback.
Eu sincer, deacum numai asa plec, daca imi este de vizitat o tara. Riscuri sunt peste tot, dar poti vedea pe site review-urile de la alte persoane.
Chiar as vrea sa aud pe unul care sa zica: uite bre ca am fost si a fost foarte tare.
La fiecare pas vorbim despre obstacole, despre hopuri si de cele mai multe ori ne impiedicam de un ciot. Vorbeam cu cineva si imi spunea un lucru foarte fain: oamenii isi fac in cap sute de filme si sute de scenarii despre posibile lucruri care li se pot intampla; de cele mai multe ori se intampla total altceva fata de ce ne-am imaginat.
Mi s-a parut o vorba extraordinar de desteapta si de adevarata in acelasi timp. Avem o situatie si ne gandim la zeci de situatii care ne pot impiedica sa ajungem unde ne dorim. Ne gandim la solutii pentru posibilele situatii. Ne gandim la oameni care ne-ar putea ajuta sa trecem peste acele situatii, ca poate sunt mai avizati ca noi. Dar nu realizam ca trebuie sa lasam lucrurile sa treaca de la sine. Sa incercam sa nu ne complicam viata mai mult decat este cazul. De cele mai multe ori cheia fiecarei probleme suntem chiar noi si cel de langa noi.
Mi se intampla si acum, cand scriu aceste randuri, sa am oameni departe la care tin (stiu ca am mai spus), sa am probleme la care nu stiu cum sa le gasesc rezolvarea. Ma intreba cineva de ce scriu pe blog. I-am raspuns sec, ca am ceva de spus. Nu scriu nici pe departe de un premiu Nobel, dar daca macar unul, din cei care dau click pe blog, se regaseste in ce scriu si gaseste un raspuns sunt fericit.
Mereu m-au fascinat oamenii si mereu m-am intrebat de ce ne cautam probleme, cand totul este asa de simplu. Cand de cele mai multe ori raspunsul il gasim unde ne asteptam cel mai putin. Ma gandesc ca in relatia dintre oameni doua aspecte sunt cele mai importante: increderea si comunicarea. Poate altii le vad pe altele, dar pentru mine astea sunt cele mai importante.
Sunt cele mai importante fix atunci cand intervin aceste hopuri sau obstacole. Cand nu trebuie sa ne facem filme in cap cum am spus mai spus, ci sa avem incredere in noi si in cel de langa. Sa comunicam si sa nu ne inhibam cand vine vorba de adevar.
Inchei cu o secventa dintr-un film care mie mi-a placut foarte mult: Wall-E. Mai mult decat mesajul sa mentinem o planeta curata, pe mine unul m-a dus cu gandul in alta parte. Daca ati vazut filmul, va aduceti aminte ca nici un hop nu-l oprea pe Wall-E sa faca treaba lui pentru care era programat si mai tarziu nici un obstacol nu l-a oprit sa ajunga la Eve. Think about it !
Daca te uiti putin in istorie iti dai seama ca una din intrebarile esentiale ale omenirii a fost: este sau nu pamantul rotund? La inceput s-a crezut ca pamantul este plat si civilizatiile mari ale omenirii au crezut la fel. Mai apoi au inceput sa moara oameni care au crezut ceva diferit, apoi au venit altii si au descoperit ca e rotund, iar din spatiu s-a observat ca este chiar asa.
Dupa ce am facut mica introducere, vreau sa fac si cuprinsul . Mi-am dat seama si eu de cateva saptamani ca pamantul e rotund.
Prima data cand am realizat asta, a fost cand a venit o tipa in AIESEC si a inceput sa vorbeasca despre experienta ei. Tot dand slide dupa slide, a ajuns la o poza cu un bun prieten de-al meu din Germania si incepe sa spuna cat e atasat de el si cat de mult i-a influentat viata. Sincer, am ramas fara cuvinte, pentru e extrem de mica probabilitatea sa se intample asta.
Eram la Top Talents si am iesit intr-o seara cu niste tipi de la conferinta sa bem o bere in oras. Am fost in centrul vechi al Bucurestiului, cand acolo am dat peste un tip care l-am intalnit la o conferinta in Germania. Am zis ca no way, this is not possible. Am inceput sa vorbesc cu el si am inceput sa-mi amintesc de toate momentele care le-am petrecut acolo si de toate persoanele care le stiu. E incredibil sentimentul ca stii ca te-ai intalnit cu o persoana intr-un punct si te intalnesti intamplator in alt punct cu el din senin.
Si spunand toate aceste povesti mi-am dat seama, ca: Pamantul e rotund. Ca exista posibilitatea ca din senin, sa ma fluiere pe strada un tip din India sau din Venezuela sau din Germania sau din orice alta tara, cu care nu m-am vazut de ani. Mi-am dat seama acum, mai mult ca oricand, ca facem parte dintr-o noua era a globalizarii. Ca globalizarea, nu inseamna toate kkt-urile cu bani comuni, nu inseamna valori furate sau alte lucruri, ci ar trebui sa insemne: distante mai mici intre oameni. Ar trebui sa insemne, posibilitatea ca oameni din colturi diferite ale lumii sa se intalneasca mai usor si ieftin. Ar trebui sa promovam cultura si dorinta oamenilor de a comunica fara frontiere.
Ar trebui sa ne dam seama ca depinde de noi sa tinem contactul cu oamenii care i-am intalnit si nu mai sunt pe aceeasi strada cu noi sau in acelasi oras. Un telefon, un mesaj pe mess sau pe retele virtuale (ex. Facebook, Hi5 samd), nu strica. Nu stii cand ai sa te intalnesti cu un om si o sa ai nevoie de ajutorul lui sau pur si simplu ti se face dor.
Think about it, let’s leave in diversity ! (Gandeste-te un pic, haideti sa traim in diversitate)
PS: inchei cu aceasta campanie de Free Hugs si am pus filmuletul oficial, pentru un simplu motiv: acest om a unit un pamant (cel care se vede in imagini primul) si a devenit un eveniment global. A pornit de la dorinta unui singur om.
Ti-ai pus vreodata intrebarea asta, de ce raspund oamenii simplu? Tot timpul mi-a displacut cand vorbesc cu cineva si-l intreb de la banalul, ce faci, pana la o intrebare vis-a-vi de o imtamplare spre exemplu. N-am inteles niciodata de ce cand ma intreba cineva pe mine de sanatate, eu stau si povestesc istoria neamului si ii mai spun si ce am mancat azi, el/ea imi raspund sec.
Inteleg, unii oameni sunt mai tacuti, dar cum poti dezvolta o conversatie in felul asta? Sunt eu mai vorbaret, dar am cateodata impresia ca mi se termina si banda de acasa si fituica pe care am scris replici in caz de urgenta. Arta conversatiei consta in a avea o conversatie cel putin in 2. Cand unul vorbeste si altul raspunde simplu, acolo se termina totul. Partea cea mai interesanta, observ din ce in ce mai multi oameni care se pierd in simplitate. Stau si ma intreb poate avem o viata atat de plictisitoare incat nu mai avem ce povesti.
Foarte interesant, mi se pare in cupluri cand unul din cei 2 raspunde asa. Imi amintesc ca nu odata, mi s-a intamplat sa ies cu o tipa si eu sa-i povestesc in luna si in stele, iar la sfarsit sa ma intrebe: Dar nu mai spui nimic? Like come on, ma simt un tonomat in care mai bagi o fisa si astepti sa se schimbe discul.
Conversatiile interesante sau iesirile care nu te lasa sa pleci acasa sunt cele care dintr-o idee, fraza, moment se sare in altul. Atunci cand simti ca ai ceva de facut super important, dar iesirea e atat de interesanta incat nu vrei sa mai pleci.
Atunci, revenim la intrebarea: de ce raspundem simplu?
Este oare ideea care am spus-o mai sus: nu ni se intampla nimic in viata noastra sau oare ne-am pierdut din arta comunicarii? Nu sunt in masura, sa emit un sfat, dar pot sa spun ca repetitia e mama invataturii. Pot sa spun, pentru ca este o vorba veche de a noastra, romanilor. Cu cat repeti mai mult si cu cat incerci mai mult, sa nu fii banal si simplu, cu siguranta iti va reusi.
Stii, decat sa fii un tonomat cu fise, mai degraba trage de maneca si spune: Dezvolta putin, chiar nu o sa doara !
Cu ocazia asta mi-am amintit si de un spot foarte dragut care are cat de cat legatura cu tema. Enjoy!
Incep cu o scurta lamurire, referitoare la frecventa cu care scriu in ultimul timp. Mai sunt intrebat de ce scriu mai rar si raspunsul este simplu: timpul. Sunt prins intr-o conferinta AIESEC, care o organizez si cum sunt pe ultima suta de metri si timpul meu este mai limitat. Subiecte ar fi, inca n-am ajuns in pana de idei, dar am zis sa si schimb putin tema blogului. Am incercat sa evit subiectele personale, pentru ca imi doresc cresterea numarului de vizitatori. Nu sunt nici visurat, nici zoso sau dono sa-mi scriu povestirile personale si toata lumea sa ramana wow, dar nu voi renunta la ele.
Am sa incerc in acelasi timp, sa nu las atat de mult timp sa treaca de la un post la altul, pentru ca nu as vrea sa-mi pierd cititorii care mi i-am facut. Cu astea fiind spuse, sper ca am lamurit o parte din intrebarile care au trecut sau nu prin mintea voastra.
De ce titlul: am incetat sa mai zambim? Am observat, mergand pe strada sau in autobuz (viva la RATP ) sau intr-un bar, ca oamenii zambesc din ce in ce mai putin. E ciudat si trist in acelasi timp, sa vezi numai fete posomarate, care nu schiteaza nici un zambet.
Acum ca sunt problemele care le cunoastem cu totii, ca este lipsa unor lucruri necesare, ca este serviciul care nu este prea sigur, ca sunt altele, dar stau si ma intreb: chiar nu este nimic care ne face sa zambim mai mult?
Atunci, imi vine in minte doar o intrebare: De ce ar trebui sa zambim?
1. Cel de alaturi
Unul din motivele care ma fac sa ma ridic mai repede dimineata din pat, este zambetul care il aduc pe fata celor din jurul meu. Ma motiveaza cand un om zambeste in continuare sau mai mult, dupa o conversatie cu mine. Adu un zambet pe fata celor din jurul tau si iti garantez ca vei avea si tu un motiv sa zambesti.
2. Optimism
Chiar daca sunt toate motivele care le-am spus mai sus sau daca sunt altele care le-am omis, incearca sa fii optimism. Viata nu e atat de neagra, uita-te in jurul tau si ai sa vezi culori. Persoana care o iubesti poate iti zambeste frumos, esti sanatos, ai vazut un film care ti-a placut, ai baut o bere cum nu ai mai baut demult. Sunt unele din lucrurile, care te pot face mai optimism.
3. Make an impact
Incearca sa creezi un impact pozitiv, asupra celor din jurul tau. Lasa ceva in urma, ca atunci cand pui capul pe perna noapte sa poti spune: azi chiar am realizat ceva. Acel zambet de satisfactie iti va ramane si a doua zi.
4. Iubeste, ca sa fii iubit
Iubeste si cu siguranta iubirea te va face sa zambesti. Invata sa daruiesti iubire si nu-ti fie frica sa o primesti. Un om care iubeste si care este iubit este un om fericit, un om care zambeste.
Eu chiar mi-am pus de foarte multe ori intrebarea, de ce imi place sa lucrez in echipa si de ce e mai bine sa lucrez in echipa? Personal nu gasesc o satisfactie mai mare decat atunci cand lucrez in echipa si cel putin pana acum am avut ocazia sa lucrez atat la facultate, atat in viata de zi cu zi, job sau AIESEC.
Frumos este ca au fost si foarte diferite, atat prin prisma proiectelor cat si prin oameni total diferiti unii fata de altii.
1. Experienta
Desi este un termen cam vag si greu de explicat, poti sa-ti faci o idee. Automat in modul in care lucrezi in echipa, experienta este mai mare prin prisma oamenilor. Deobicei intr-o echipa sunt oameni diferiti, de la care ai ceva de invatat. Fiecare om este diferit si oamenii reactioneaza diferit intr-o anumita situatie.
2. Timpul
Este lesne de inteles, ca intr-o echipa care merge bine un proiect se termina mai repede. Traim in secolul vitezei si timpul este parca acum mai mult ca niciodata mai scurt. Vei avea de castigat si te vei putea concentra si pe alte proiecte.
3. Leadership
Intr-o echipa daca tu esti cel care conduce sau leaderul, cu cat vei lucra mai mult cu atat iti vei dezvolta din ce in ce mai mult aceste abilitati. Nu toti sunt facuti pentru a fi leaderi, dar nici nu vei sti daca esti unul dintre ei daca nu practici.
4. Creativitatea Unde e unul nu-i putere, unde-s doi puterea creste. Asa era o vorba, pentru ca degeaba esti creativ, daca nu asculti de cei din jurul tau. A face ceva si mai bun, tine din a pune mai multe idei cap la cap. Imagineaza-ti proiectul ca un tablou: un tablou in culori, este mai placut decat unul dintr-o singura culoare.
5. Asculta
Oare nu invatam sa ascultam cand lucram in echipa? E foarte greu sa asculti, fara sa intrerupi si e mai greu sa pui in practica ce ai ascultat. Iarasi, prin repetitie vei sti sa folosesti ce ai ascultat si vei observa aportul de calitate.
Chiar ma gandeam de multe ori sa scriu postul asta si tot ma gandeam cum sa-i dau o formulare. Acum ca a venit oarecum caldura si am inceput sa aruncam de pe noi hainele groase, au inceput sa apara prin parcuri cuplurile si porumbeii voiajori. Dragostea e prin aer si toata lumea se tine de mana si isi sopteste cuvinte la ureche.
Dragostea nu tine cont de varsta sau cel putin asa imi place sa cred si pe langa pustanii emo, kinderii care inca nu definesc inca cuvantul iubire, mai sunt o categorie care o ador: tinerii-batrani indragostiti. Am sa-i numesc asa, pentru ca se iubesc ca si cand s-au cunoscut deabia ieri.
Acesti tineri-batrani indragostiti, ii observi din cand in cand prin parcuri, in mijlocul de transport in comun, pe strada si culmea desi au + 60 se tin de mana si se nu se ascund sa-si arate iubirea. Prin Iasi cel putini ii vezi foarte des prin parcul Copou si iti lasa impresia ca isi traiesc a doua tinerete impreuna. Pe mine unul ma umple de bucurie si ma gandesc ce inseamna iubirea in ziua de astazi?
Ce dracu e iubirea in ziua de azi, cand totul inseamna numai bani, masini scumpe, restaurante extravagante, baruri de fite, cadouri de milioane. Chiar trebuie sa dovedesti ca o iubesti, daca ai toate lucrurile astea?
Barbati care se uita cat de scurta e fusta si cat de mari sunt sanii, femei care se uita cand de gros e buzunarul si ce masina conduce. Nu asa ca e frumos si adorabil?
Personal, am avut si eu in caz in familie asa si erau bunicii mei. Doi oameni care s-au iubit enorm si care au trait pentru iubirea lor. Desi bunicul meu meu a murit … hmm prin ‘92 cred, de fiecare data cand isi aducea aminte de el bunica-mea incepea sa planga si simtea iubirea, chiar daca nu mai este langa ea. E un exemplu viu de iubire care il tin in minte si de fiecare data cand vad o fufa care umbla numai dupa bani si pune egal intre ele, fac stanga imprejur.
Nu inteleg de ce mi-a venit in minte aceasta idee, chiar nu mi s-a intamplat nimic special care sa aiba legatura cu subiectul in ultimul timp, dar am simtit nevoia sa scriu. Am incercat sa ma gandesc care ar fi motivele pentru care pierdem oameni dragi din viata noastra si ce ar trebui sa facem.
Si eu la randul meu am pierdut prieteni si tot timpul m-am gandit cine este vinovat: eu sau ei. Acest joc stupid eu vs ei, care nu l-am inteles niciodata. Poate scriu si aceste randuri ca am stat aseara de vorba cu Dominika (prietena din Germania) si desi este distanta, peste 2000 km, desi nu este langa mine, desi nu vorbim in fiecare zi am ajuns amandoi la ideea ca ne bucuram foarte mult pentru lucrurile pe care le vorbim, pentru ca impartasim intamplari din viata noastra si nu exista tacere.
1. Orgoliul
Cred ca asta este cel mai important aspect. Sa luam o situatie: te certi, ea/el nu suna, imediat bagi orgoliul si te gandesti: daca el/ea nu suna, eu de ce as suna? Nu te doare degetul sa apesi trei butoane si sa suni. Foloseste orgoliul atunci cand trebuie si nu in relatiile de prietenie.
2. Lasa de la tine
Asta e o vorba care ai mei, mi-o spun foarte des. Daca vezi ca persoana de langa tine nu cedeaza, lasa de la tine. Chiar nu o sa doara si ai sa-ti dai seama ca ai procedat corect. Nu iti pierzi din stima, daca ai lasat de la tine intr-o situatie.
3. Fii sincer
Fii sincer cu tine si vezi cine a gresit. Poate nu tot timpul persoana de langa tine este vinovata. Daca nu vei fi sincer cu tine, e posibil sa nu-ti dai seama de greseala.
4. Nu minti
Daca si cu persoanele care iti sunt prieten ai ajuns sa fii nesincer, atunci ar trebui sa-ti pui semne de intrebare. Nu pune prin minciuna, o bariera de autoaparare. Minciuna de cele mai multe ori se afla si daca se afla o sa fie mai grav. Evita situatiile penibile, cand nu mai stii pe unde sa o intorci ca sa cazi in picioare.
5. Fii empatic
Arata prietenilor tai ca esti alaturi de ei si de sentimentele lor. Nu fii doar camaradul ala de bere, la aniversari si botezuri. Arata ca sentimentele lor is importante si pentru tine si ca se pot baza pe tine.
6. Invata sa asculti
Multi oameni nu au capacitatea de a asculta pe cei din jur. Vei alunga prietenii din jurul tau, daca nu vei sti sa-i asculti. Daca tot timpul te faci ca ploua si in momentul in care ei iti spun o problema, te gandesti la altceva, atunci ai o problema. Cei mai buni prieteni sunt acei care stiu sa-l asculte pe cel de alaturi.
7. Nu te da la persoanele pe care le iubesc
Am facut si eu greseala asta, nu mie rusine sa recunosc si am incercat sa o repar. Dupa caz, tine-o in pantaloni sau trage bluza mai sus. Razboaiele au inceput tot de la aceasta problema. Stai linistit unde esti si nu incerca sa faci ochi dulci.
8. Nu intoarce spatele
Atunci cand un prieten iti cere ajutorul nu intoarce spatele, poate o sa vina momentul in care o sa ai si tu nevoie de ajutor. Un prieten bun e acela pe care te poti baza. Teoria merge in ambele sensuri, nu astepta tot timpul ajutor fara sa dai nimic in schimb si invers.
9. Fii deschis
Fii deschis cu prietenii tai si nu te inchide intr-o carapace. Arata ca te pot citi si ca pot intra in inima ta. Repet, nu adopta cu prietenii tai o strategie defensiva.
10. Fii natural
Daca esti fals, oamenii isi vor da seama si se vor feri de tine. Fii acel TU, in fiecare zi, la fiecare iesire, povestire spusa, intamplare, poza samd.
Danifeld on January 8th, 2010
!
. Mi-am dat seama si eu de cateva saptamani ca pamantul e rotund.
) sau intr-un bar, ca oamenii zambesc din ce in ce mai putin. E ciudat si trist in acelasi timp, sa vezi numai fete posomarate, care nu schiteaza nici un zambet.
RSS
FB
LinkedIn
Twitter
