Nu m-am inregistrat intr-o alta retea, nu m-am afiliat la nici o retea, ci pur si simplu e vorba de inregistrarea pentru cardul de resedinta. Cam asta ar fi primul pas care trebuie sa-l faci in momentul cand ajungi in Belgia, pe langa telefon sau abonamentul de transport in comun. Este curios, pentru ca in Germania n-am avut nevoie de asa ceva, dar oarecum normal avand in vedere numarul mare de imigranti. Spuneam si in posturile anterioare ca sunt foarte multi straini, iar Brussels nu e tocmai locul preferat al belgienilor.
Daca vorbim de avantajele unui astfel de card ele pot fi:
- la sfarsit de an iti primesti primesti o parte din taxe inapoi. Pentru salariu lunar in medie de 1200 euro/luna primesti inapoi cam 1000 euro
- nu-ti poti face abonament la toate companiile de transport in comun fara numarul de resedinta
Poate mai sunt si altele, dar pana acum nu mi-am dat seama.
In fine, revenind la poveste. Inregistrarea pentru cardul de resedinta se face la unul din “centrele de cartier”. Zona in care stau nu e tocmai cea mai fericita si cea mai luxoasa. Foarte multi straini: turci, arabi, bulgari samd. Gasesti de toate, pentru toti!
Trebuie sa te incarci cu foarte multa rabdare. E ca in filmele cu prosti: se deschid usile la ora 8.00 si toata lumea fuge ca la maraton ca sa prinda un bilet de ordin(pentru a se evita situatii neplacute, toata lumea intra la serviciile publice in functie de numarul de pe bilet). Ai parte de o imagine epica: femei cu copii in brate fugind, altele care imping carutul, batrani cu bastonul, tineri care isi dau coate. Daca esti unul dintre nefericiti care fuge mai incet, ai de stat vreo 3 ore la coada.
Odata ajuns inauntru ai parte de Turnul Babel. Cateodata nu-ti poti auzi propriile ganduri la cate limbi se vorbesc inauntru. In plus, pentru ca tabloul sa fie complet trebuie sa mai ai si niste dopuri ca sa faci fata: certurilor, plansetelor copiilor si rumoarea din sala.
Cam asta am avut de indurat pentru a da niste documente nu mai mult de 10 minute. Pe langa faptul ca cei de la ghiseu, mai mult sau mai putin se uitau la tine ca ultimul om. In plus: cardul vine in 4 luni, politia vine sa te verifice acasa si sa stea de vorba cu vecinii. Toate astea numai in acest cartier.
Asta este o alta fata a Brussels-Capitala Europei!
Am mai tras putin chiulul de pe blog, dar in ultimul timp am apucat sa vizitez putin. Imi fac putin curaj si incerc sa scriu ce se mai intampla aici.
Partea cea mai interesanta este ca incepe sa-mi placa in Brussels (better John? ). Incep sa-mi dau seama ca e un oras frumos in momentul in care ai cu cine sa stai. Incep sa ma aproprii de oameni si sa-mi dai seama ca este un oras in care nu ai cum sa te plictisesti. De fiecare data se intampla ceva si de fiecare data gasesti o parte care nu ai apucat sa o exploarezi.
Covorul de flori (Flower carpet)
Traditia belgiana a spectaculoaselor covoare de flori dateaza din 1971, iar evenimentul are loc la fiecare doi ani. Pe masura ce au trecut anii, imensul covor de flori din Grand Place de Brusells a devenit una dintre cele mai importante atractii turistice ale capitalei belgiene.
Am avut noroc anul asta pentru ca am ajuns exact la timp, in conditiile in care se face odata la 2 ani. Covorul este format din aproximativ 700.000 begonii si il poti vedea in toata splendoarea lui de la balconul Palatului de Justitie. Este impresionat ca si frumusete si te atrage imediat. De fiecare data tematica covorului este alta, iar anul asta din cate mi-am dat seama tema a fost legat de faptul ca Belgia are presedentia Uniunii Europene.
Antwerp
Am reusit sa ajung intr-un oras care imi doream de foarte mult timp. Daca in trecut am reusit sa vizitez Bruges, Brussels, Gent, acum ma bucur ca am reusit sa ajung si aici.
Orasul se întinde în cea mai mare parte de-a lungul malului drept al fluviului Escaut si este renumit pentru portul sau, unul dintre cele mai mari din Europa.
E un oras care mie personal mi-a placut foarte mult, un oras foarte activ si deosebit. Stau si ma gandesc acum ce mi-a placut mai mult: Gent sau Antwerp.
Si compania a fost foarte tare: 4 polonezi, un ungar, o tipa din Rusia si un tip din Slovacia. Avantajul in Brussels este ca poti gasi oricand o companie avand in vedere ca sunt in jur de 60 de trainee AIESEC aici. Numai la Electrolux suntem 14 si inca urmeaza.
Liege
In week-end am fost plecat in Liege si m-am intalnit cu un prieten foarte bun, un fost trainee din Germania. E belgian asa ca pe langa bucuria de a ma intalni cu un om care nu l-am mai vazut de 1 an si jumatate, am avut ocazia sa simt putin si traditia belgiana. Am stat la familia lui tot week-end-ul si e minunat cand te intalnesti cu niste oameni asa de primitori.
Orasul este situat pe cursul fluviului Meuse si este cel mai important centru economic din Valonia.
A fost si un festival in Liege, sincer un fel de balci la noi si sincer alta descriere mai potrivita nu-i pot gasi. Cand ne gandim la vest-europeni, ne gandim la civilizatie si curatenie, dar lucrurile nu stau chiar asa. Mizerie multa, oameni beti si tampiti la tot coltul, toata lumea se pisa la fiecare colt. Incep sa ajung la concluzia ca belgienii au o problema cu urina. Chiar ma miram si-l intrebam: e politicos sa te pisi la usa omului, dar nu e politicos sa suni la ora 2 noaptea la el la usa. Sincer am ramas cu un sentiment nu chiar placut, in conditiile in care ei vin la noi si se plang ca e mizerie.
Chiar vorbeam cu o prietena care e in Viena si spunea ca si acolo, e mizerie mai mare decat in multe orase de la noi.
Pana data viitoare, aveti grija de voi si zambiti la soare pentru ca mie unul, imi este dor de el:).
Pentru cine nu stie serviciul de follow-up inseamna ca dupa cumpararea un produs sau abonarea la un serviciu, teoretic ar trebui sa primesti un telefon sa te intrebe daca esti multumit de ce ai achizitionat si n-ai probleme. Este o metoda foarte simpla de ai face pe clientii tai sa se simta bine si sa revina cu placere si data viitoare. Intr-o societate in care rar mai putem vorbi de monopol, acest serviciu este oricand binevenit.
Cum era normal si firesc, unul dintre primele lucruri care le-am facut cand am ajuns in Belgia a fost sa-mi deschid un cont bancar. Deobicei in Belgia este dificil sa-ti faci cont bancar daca nu ai permis de resedinta. De cele mai multe ori dureaza cam 2-3 luni, iar daca vrei sa-ti primesti banii pe card dai din buze.
Cea mai usoara metoda de a afla unde sa merg a fost sa intreb pe trainee de aici si am gasit o banca care stia de AIESEC. E super tare, avem si relatii . Rezultatul a fost simplu si in cateva minute am devenit client KBC Bank.
Saptamana asta m-am simtit si eu un client important . Am primit un telefon foarte scurt, maxim 1 minut, in care cineva de la banca m-a intrebat ce mai fac, daca sunt multumit de serviciile bancii, daca am probleme si daca am nevoie de ajutor. Partea care mie mi-a placut cel mai mult a fost ca mi-a vorbit din prima in engleza. S-au informat bine si au retinut ca tot contul meu e in limba engleza.
Sincer sper sa vad si pe la noi servicii de genul asta. Nu ma intereseaza cand imi cumpar o pereche de adidasi, dar sa mai sune din cand in cand si sa intrebe: Alo, va merge cablu? Sunteti multumit de internet?
Spuneam ca de ziua nationala a Belgiei am fost la Paintball, iar concluzia dupa ziua petrecuta acolo: incredibil. Cred ca principala idee a succesului a fost locul unde am fost. Undeva in sudul Belgiei, la granita cu Franta intr-un satulet tipic belgian, cu o padure foarte frumoasa.
Cam ce s-a intamplat:
- 12 stagii din care 6 jucate: captureaza steagul, last man standing, deathmatch
- 4 ore jucate
- 400 bile
- 3 vanatai
- 16 oameni: 8 vs 8
Defapt de 2 euro. Scuzati exprimarea obraznica, dar nu inteleg prostia. Cum naiba sa platesti pentru o nevoie fiziologica. Adica daca ne vine, noi, oamenii, niste animale civilizate mergem de cele mai multe ori la toaleta. Nu poti sa iesi in oras cu prietena si sa-i spui:
“- Auzi iubita, ma scuzi eu ma duc pana la boschetele ala”
Suna super romantic, nu? Nu poti sa mergi intr-un club si sa te pisi intr-o doza de Cola. Ce parerea ar avea femeia de langa tine, daca ai fi la prima intalnire?
Ieri am iesit intr-un club/bar si binenteles ca berea are efect de dus, drept urmare m-am dus si eu cu valul. Binenteles, la baie o domnisoara era gardianul tronului. Intrarea e 0.50 centi. Ok, stiu sunt un tampit ipocrit care nu vrea sa plateasca. Nu e prima data cand vad taxa de pisare, dar intrebarea mea maxima vine aici: daca imi vine sa merg de 10 ori?
Care e problema? Poate am problema cu prostata . Si mai este un punct de vedere maxim: 3 euro(consumatia) + 2 euro(taxa) = 5 euro. Deci maxim, dai cat pe bere .
Binenteles aseara n-am putut si am intrat intr-o disputa, de ce naiba trebuie sa platesc de fiecare data. Pe langa domnisoara amabila, era si un agarici mititel pe acolo care mi-a zis de ce nu merg afara. I-am zis ca pentru mine nu e nici o problema, iar daca vine politia sa-mi dea 75 euro amenda poate o plateste el.
Fara a fi vulgar si fara a reiesi ca sunt un taran de oras, dar nu sunt deacord pentru a plati pentru o nevoie fiziologica !
Este arhicunoscut conflictul dintre romani si unguri. Personal si este doar parerea mea ca intr-o Europa in care se vorbeste de globalizare, de granite deschise, de libera circulatie unii inca se mai lupta pentru teritorii. Ungurii din Romania, au cele mai multe drepturi dintre toate minoritatile din Europa. La acest capitol suntem un exemplu. Este trist sa vezi ca se tipa in sus si in jos: autonomie/liberate samd. Parerea mea, cand vine vorba de lucruri de genul asta, suntem doar o mare turma. Vreo 2 – 3 sus care instiga la ura. Stii cazuri foarte multe unde ungurii traiesc foarte bine cu romanii.
Eu unul n-am nimic cu ungurii, n-am nimic cu tiganii sau cu alte popoare. Poate este doar versiunea mea utopica, pentru o lume mai buna si fara conflicte de genul asta.
Am intalnit aceasta stupiditate si aici. Am cunoscut o tipa din Ungaria. Este foarte de treaba, n-am vorbit nimic despre Romania sau Ungaria. Discutiile s-au dus inspre ce face aici, cum e serviciul samd.
Miercuri a fost ziua nationala a Belgiei. Dupa ce am venit de la Paintball (o sa povestesc intr-un nou post ), am fost sa vad focul de artificii cu o parte din oamenii cu care am fost la paintball. Partea cea mai interesanta a venit cand un indian care ma tot bate la cap decand m-a cunoscut sa-i aduc palinca, m-a intrebat daca palinca vine din Romania sau Ungaria.
Tipa din Ungaria era langa mine si am zis ca vine din Romania. A sarit in sus de 5 metri cum pot sa zic asa o prostie. Binenteles ca totul a fost doar in gluma, dar a depasit putin faza de gluma cand a spus: “Petru mine palinca e din Ungaria si daca stau bine si ma gandesc Transilvania tot o parte Ungariei o consider”. Sincer spun am ramas masca cand am auzit asta.
Fiecare cu parerea lui, dar consider ca asta e un lucru care tine de bun simt. Avem dreptul la opinie, dar cand stii ca e vorba de asa ceva, care poate jigneste te abtii. Partea cea mai importanta este ca este trist ce se intampla. Dar la urma urmei, nici noi nu stim sa punem piciorul in prag.
Am intarziat putin cu acest post in speranta ca voi primi pozele de week-end-ul trecut, dar am vrut sa scriu aceste randuri cand gandurile sunt inca la cald. Desi nu cred va putea vreodata uitat, dar e mai bine sa asterni toate amintirile.
Definitia mea de prietenie e cea in care ti se demonstreaza si demonstrezi. E frumos sa vezi cand un prieten iti face o surpriza si vine acolo pentru tine cand ai nevoie de ajutor. Saptamana trecuta a venit Felix, un bun prieten de-al meu din Germania. A fost absolut demential, sa poti sa vezi un om care tii atat demult dupa 1 an de zile.
Cateodata stau si ma gandesc, avand in vedere tot ce am trait in Germania daca o sa mai pot sa stau in acelasi loc. Asa e un sentiment ciudat, sa stii ca te intelegi incredibil cu niste oameni, pleci si nu stii cand mai ai ocazia sa fii in acelasi loc. Defapt asta e marea problema cand pleci din pct-ul A in pct-ul B: mai putini prieteni sau alti prieteni, tie dor de ceilalti, tie dor de casa, de familie. Fara a crea impresia de depresie, e frustrant cand te gandesti ca esti intr-un loc dar niciodata nu te vei simti 100% ok acolo. Tot timpul o sa-ti fie dor de cineva.
Anyway, a fost demential week-end-ul. Imi pare rau ca nu pot veni si cu poze, inca nu le-am primit. Am descoperit ca Bruxelul este un oras atat frumos cand ai oamenii potriviti. Un lucru care imi place la Bruxel ca duminica sunt tot felul de piete micute in diferite parti a orasului. Am gasit o piata foarte tare in spatele Parlamentului European de unde ne-am luat ceva de mancare si am mers intr-un parc din apropriere. Un lucru care apreciez la Bruxel ca in fiecare district este cate un parc. Chiar este un oras verde.
Am vizitat Parlamentul European, l-am cautat pe Gigi dar era duminica , Grand Place (centrul Bruxelului), cateva biserici, Palatul Regal. Adevaratul ca mi-am incarcat bateriile pentru urmatoare 2 luni.
Am descoperitul si secretul barurilor adevarate. Mai exact ce inteleg prin aceasta afirmatie: tot timpul am apreciat locurile unde se creeaza o legatura personala cu clientala, nu se serveste comanda si nimic. Ideea e sa mergi in locurile unde este o intrare care nu-ti spune nimic. Sa fie cat mai simplu.
Am fost intr-un bar, unde am ras cu lacrimi. Chelnerita, o femeie la vreo 50 ani era beata clampa. Am comandat vin fiert, moment dupa care a inceput circul : de unde esti? din Romania, esti eschimos de ce ceri vin in mijlocul verii? A fost un intreg fiasco, care s-a terminat cu rugaminti sa ne intoarcem.
Avand in vedere ca e ziua nationala a Belgiei, azi plec la paintball undeva in sudul Belgiei. Asa ca v-am pupat si aveti grija de voi.
Stiu ca e tarziu ca scriu acest post, dar avand in vedere ca am avut blogul cazut chiar am vrut sa scriu aceste randuri.
Finala Campionatului mondial, implicit Spania castigatoare, nu a putut sa nu treaca neobservata in Bruxel. A fost nebunie absoluta pe strazi. Fanfara, oameni pe strazi cu steaguri, focuri de artificii, toate astea au fost deliciul unui final de campionat mondial plin de surprize. Sincer am putut sa traiesc, nebunia de pe strazi care o vedeam doar la TV. Tristetea unora si bucuria altora au creat o imagine perfecta.
Mai mult de atat nu am ce sa spun, asa ca voi lasa filmuletul de mai jos sa vorbeasca singur.
Stau si ma gandesc care e impresia mea vis-a-vis de Bruxel, pentru ca il simt din 2 perspective: visitator si locuitor. Cand am fost in Germania, am avut posibilitatea sa-l vizitez si acum incep sa-l cunosc mai bine. Ca peste tot sunt lucruri bune si mai putin bune, dar concluziile la trageti voi.
Bruxelul in primul rand e un oras cosmopolit. Gasesti aici toate natiile pamantului si partea cea mai interesanta, desi nimeni nu o sa ma creada putini sau mai deloc belgieni. Nu e interesant, sa fie capitala unei tari si sa nu exista locuitori ai acelei tari. Explicatiile pot fi multe, dar cred ca cea mai plauzibila ar fi ca prin diversitatea asa de mare de popoare, este de cele mai multe ori deranjant. Turci, arabi, columbieni, indieni samd, toti isi cauta un trai mai bun in capitala europeana.
Stau intr-un cartier, unde sunt foarte multi turci. Gasesti shaorma, kebab, narghila la fiecare colt de strada. Chiar rad cu oamenii de aici si spun ca Scarbeck (cred ca asa se scrie), este oras in oras. Stau aici pentru ca chiriile sunt foarte mici in comparatie cu alte locuri din oras, dar nu este tocmai locul de vis.
Bruxelul este un oras foarte verde. Sunt parcuri si locuri unde sa stai in aer liber in fiecare din districtele Bruxelului. Cireasa de pe tort ramane cu siguranta centru, unde este plin de terase, locuri istorice, muzee (ciocalatei, instrumentelor muzicale samd). Cu siguranta este un oras unde tot timpul ai ce sa faci si nu te plictisesti. Tot timpul este o petrecere sau se deschide un nou local, sau un concert.
Avantajul cel mai mare din pmdv este ca este in inima Europei: 1 ora pana la Paris, Amsterdam. Cu siguranta din Bruxel, ai posibilitatea sa vizitezi marile capitale si orase ale Europei daca iti faci o rezervare din timp la tren sau avion.
Asa cum spuneam si in postul trecut, luni a fost prima zi lucru la Electrolux. Nu poti stapani emotiile cand vine vorba de o companie asa de mare. Partea cea mai interesanta ca nu stii ce sa te astepti. Sunt cazuri in care ca intern nu faci mare lucru intr-o companie mare, pt ca esti prea mic ierarhic. Alte cazuri in care te simti parte din echipa aia mare si poti spune ca ai pus umarul la volumul de vanzari si ca simti cu adevarat cultura organizationala.
Spre marele meu noroc mi-am dat seama inainte de ajunge ca o sa fie foarte tare. In primul a fost, cel putin pentru mine, foarte interasant ca m-au sunat toti managerii sa ma felicite ca am fost acceptat. Apoi am primit mail-uri de la toti internii. Chiar radeau ca acusi ii depasim pe polonezi ca numar in companie, 7 la numar. Am primit mail ca trebuie sa joc volei sa trec testul de “newie” (m-am facut disparut pana acum ).
Lucrez intr-o echipa foarte faina: superviserii mei sunt 2 tipe foarte tinere si foarte de treaba din Brazilia si Bulgaria + un trainee din Columbia. Dupa 3 zile pot sa zic ca ma inteleg minunat cu ele si tot timpul radem la birou si facem lucruri nebunesti. Adica my god, la Electrolux, how cool is that !.
Toata lumea e zambitoare si vorbeste engleza, iar mediul e foarte relaxant. Sa nu mai spun ca suntem in jur de 14 trainee la Electrolux si daca ma gandesc bine media de varsta din ce am vazut pana acum e undeva la 29-30 ani.
Task-urile sunt foarte fain, baisic trebuie sa fac prezentari pentru cei de la Electrolux care vin cu produsul in magazine. Am sedinte peste sedinte si in prima zi pot sa spun ca m-am simtit ca un burete. Am avut 3 sedinte de cate 1 ora, 2 ore. Totul este super organizat si stii ca fiecare task al tau este de folos si nu faci nimic in van. Nimeni nu face task-uri banele si daca stau bine si ma gandesc, parca suntem angajati nu interni.
Am incheiat povestea pe ziua de azi si inchei cu: OLE OLE Germania!