Monthly Archives: February 2009
Orange avertizeaza
Presupun ca ati primit sau urmeaza sa primiti urmatorul sms de la Orange:
“Nu dati curs tentativelor de frauda prin care vi se solicita sa tastati un cod pe telefon sau sa cumparati cartele reincarcabile pentru a castiga premii.“
O tentativa buna si laudabila din partea celor de la Orange. Stau si ma gandesc, nu-mi amintesc ca o companie de telefonie mobila sa aiba o actiune de felul acesta de PR. N-am degand sa fiu ca altii si sa zic: de ce acum, se putea si mai mult, sa fie mai de amploare. E un inceput si trebuie privit ca atare. La noi fraudele de genul acesta sunt foarte frecvente si desi se stiu de ele, lumea inca nu e constienta de riscuri.
In acelasi timp ma uit la ofertele Orange care au aparut sau apar si observ o miscare mult mai agresiva din partea celor de la Orange. Pana la urma “legea portabilitatii” are si avantajele ei, iar avantajele sunt mai mult pentru mine ca si utilizator. Din pacate la noi, telefoniile mobile practica un tarif cam mare. In Germania spre exemplu in O2 era gratuit sa suni in retea.
Hai ca se mai poate baieti! 
Bernard Madoff un baiat destept de 50 mld $
Bernard Madoff, detinatorul unei firmei de investitii la New York si fost presedinte al bursei NASDAQ este anchetat pentru frauda totala de 50 miliarde de dolari. Suma reprezinta valoarea cea mai mare a unei fraude care a putut fi comisa de un singur om pe bursa americana si mai ales la un raport atat de mare intre suma totala si numarul de pagubiti. Continuare Capital.ro
Asta e cu adevarat un baiat destept. Pai sa ne gandim putin, sa furi 50 mld $ de la cele mai mari banci din lume intr-un sistem piramidal nu e foarte usor. Cum se presupune, deobicei aceste 50 mld $ sunt cele declarate, dar cine stie cate mai sunt nedeclarate.
Ma distra foarte tare cand am vazut lista si de la oamenii care a furat:
- Ira Sorkin, avocatul care il apara acum pe Madoff;
- Mark si Andrew Madoff, fii sai;
- Peter Madoff, fratele sau;
Omul nu s-a abtinut sa fure de la banci si si-a pagubit si propria familie. Asta e minte “sanatoasa” ca sa ai sange sa faci asa ceva. E ca si copilul ala care fura din poseta de la parinti si apoi se scuza.
Ce este in acelasi timp la fel de interesant ca a primit 20 de ani de inchisoare la apartamentul lui de lux si doar 5 miloane $ amenda. Vreau si eu …
…Sofer la Stop in Romania
Ieri cred ca a fost ziua minune din toate punctele de vedere. Dupa faza cu RATP, mi-am amintit ca am mai patit ieri o faza foarte ciudata.
Ma suna ieri un prieten si ma intreaba daca nu vreau sa merg cu el pana in Kaufland sa faca cumparaturi. Avand in vedere ca am stat ca o leguma in casa toata ziua si n-am facut altceva decat blog, strategii si alte tampenii de genul asta am zis ca e o buna ocazie sa iau o gura de aer.
Ajunge el la mine cu masina, ma urc in masina, ma minunez de ce mare pare masina lui in comparatie cu broasca mea (Matiz) si ne indreptam spre Kaufland. Ajungem la Kaufland, radem de un copil de pe acolo care strangea carucioarele precum in filmul lui Tom Hanks – The Terminal si ne continuam drumul cumparaturilor. Ne invartim pe acolo, cumparam 2,3 prostii si dam sa plecam.
De aici vine povestirea. Eram foarte curios sa vad cum merge masina, asa ca m-am urcat la volan de la Kaufland pana la mine acasa. Binenteles, prima data cand te urci intr-o masina nu stii cum ii cu vitezele, cum merge frana, cu se invarte colacul si altele.
Am iesit din parcare, am virat la stanga si m-am oprit la primul semafor ca sa intru pe strada principala. Se face verde si incep sa caut viteza 1. Nu trec nici 4 secunde, ma depaseste o masina, incepe sa claxoneze si din masina domnisoara din dreapta incepe sa-mi arate “MUIE”. Am ramas masca si nu-mi venea sa cred. Am zis ca asa ceva nu se poate. Adica tu. domnisoara serioasa, prietena cocalarului te arde nerabdarea pentru 4 secunde la semafor? Domnisoara, de ce nu ai oprit masina in fata mea si nu te-ai dat jos si mi-ai dat si o palma? Asa eu ce inteleg prin semnul ala. Poate vroiam sa-mi spui ca imi dai numarul de telefon sau ca ma iubesti la prima vedere.
Pai e frumos asa?
RATP Iasi suge
Culmea nesimtirii inseamna RATP Iasi. Pe langa autobuzele obosite care sunt atat de putine si toata lumea sta ingramadita ca intr-un lagar de concentrare, mai este si problema biletelor. Pentru cei care nu sunt din Iasi si nu stiu, RATP a dat legea secolului conform careia biletele se pot procura numai de la tonetele RATP aflate in statii sau de la unele puncte de difuzare a presei. Pana aici nimic iesit din comun. Problema vine in momentul in care este 22:16 mai exact si ajungi in statie si toneta inchisa. Stai cu banii in buzunar, vrei sa cumperi bilet si dai din buze ca RATP nu stie sa le tina deschise.
Ies in seara asta in oras, ma intalnesc cu niste prietene si ajung in statie cu gandul sa iau autobuzul. Ajung in statie, toneta fermecata inchisa. Avand in vedere ca nu am aveam nici cel mai mic chef sa merg pe jos ma urc in autobuz. Pleaca autobuzul si vin gigeii cu fraza deja stiuta “Biletele sau abonamentele la control“. Ii zic ca nu am bilet si ca m-am urcat din Piata Unirii si toneta inchisa.
De aici a inceput teatru. Incepe sa-mi zica fraze de genul:
” - Nu ne intereseaza
- Pai cum nu va intereseaza? Eu vreau sa-mi cumpar bilet si in statie toneta inchisa la sofer nu se mai vand din luna august.
- Pai soferul este pus acolo sa conduca.
- Bun si eu de unde imi iau bilet daca toneta era inchisa? - Pai peste drum, in statia cealalta toneta era deschisa.
- Da, dar eu n-am luat autobuzul din statia cealalta, ci l-am luat de aici.
- Pai nu trebuia sa va urcati daca ati vazut ca nu este de unde sa va cumparati bilet.
- (Am zis ca turbez) Pai cum sa nu ma urc? E dreptul meu sa circul cu mijloacele de transport in comun si e dreptul meu in acelasi timp sa-mi iau bilet. Daca tot ati dat legea minune, macar tineti tonetele deschise pana la ora care circula toate autobuzele.“
Discutia a continuat tot in stilul asta, pana cand m-a obligat sa platesc o amenda de 20 RON. Mie mi se pare culmea nesimtirii si prostiei sa dai o astfel de lege si sa nu ai acoperire. Maine am degand sa sun la OPC, sa ma duc la sediul RATP si sa-mi recuperez banii de amenda si sa-l dau si cu capul de masa pe directorul RATP. Cum dracu pui tu o astfel de lege, cand eu in calitate de cetatean n-am de unde sa cumpar bilet. Pune naibii taxator in transportul in comun sau tine tonetele alea deschise. N-am degand sa stau indiferent la o hotie pe fata de genul asta.
PS: Tocmai am gasit Tel Verde RATP si am sunat. O duduie care ma lua la partea sentimentala:
” - Ca stiti, daca tinem tonetele deschise pana dupa ora 22, trebuie platiti oamenii si salariile sunt si asa mici. - Noi avem mai multe facilitati: seturi de bilete sau sa va luati bilete inainte de ora 22“
Deci este absolut incredibil si stupida motivatia. Mi-a zis sa astept in termen de 30 de zile telefon, dar astept maxim 10 zile telefon daca nu ma duc personal la sediu.
Famous AIESEC Alumni/Members
I just received this mail from a friend in Darmstadt about famous people in AIESEC. Is good that no one is forgotten and I had also a joke at the and. Look and see:
# Martti Ahtisaari – former finnish president and representat of European union in Kosovo, recieved Nobel peace prize (2008).
# Kofi Annan – former general secretary of the UN Best guy in the world!
# Bill Clinton – former president of the USA he knows what’s good in life… uuhm…
# Joseph Deiss – Swiss minister of economy
# Janez Drnovsek – former president of Slovenia
# César Gaviria Trujillo – former president of Colombia and general secretary of the Organization of the states of Americas
# Enrique V. Iglesias – president of the Inter-americas development bank
# Mick Jagger – leadsinger in the band Rolling Stones
# John Fitzgerald Kennedy – former president of the USA
# Helmut Kohl – former german chancellor
# Junidziro Koizumi – former prime minister of Japonska
# Aleksander Kwa?niewski – former polish president
# Gloria Macapagal-Arroyo – president of the Pilippines
# Jean-Pierre Raffarin – French prime minister not sure AIESEC should be proud of that one!
# Cavaco Silva – president of Portugal
# Borislav Skegro – vicepresident of the government of Croatia
# Oscar Iván Zuluaga Escobar – minister of finance in Colombia
# Felix Heinemann – Papa of all the good childrens
# Moritz Keim – Globe Trotter, known for his accurate advices
# Leonardo Golob – the most famous homeless of DA, at least
# Mariana Aragao – leader in the movement of the Hair protection industry! (ok inside joke, sorry…)
# Beatriz Alessandra Avila – the only woman who has to spend money and is not able to!
# Benoit Nicolay – would you describe who Jesus or Chuck Norris are? so …
# Ionut Danifeld – The Jedi master… teaching his young padawan how to leave an impact!
Nice on guys 
.
Un om sau un profesor – partea II
Continui povestirile despre profesorii care au trecut prin viata mea. Cum spuneam am avut si profesori extraordinari, dar si profesori cu adevarati idioti. La urma urmei nimic nu poate sa fie perfect si acum cand privesc in urma ma gandesc cu haz la profesorii care mi-au facut zile negre.
Unul dintre profesorii care mie mi-au facut zile negre este o profesoara de chimie din liceu. Era genul de cadru didactic care daca te scotea in fata stia sa te faca ca ultimul om. Nu mi-a placut chimia, nu era punctul meu forte “tabelul lui Mendeleev” si nici nu suportam stilul didactic. Imi aduc aminte ca orele de chimie erau un adevarat calvar. Eram un grup care ne scotea tot timpul la tabla si din:
” Auzi tu ce ai invatat astazi? Macar stii titlu? Dar tu de ce mai vii la ora mea. Dar tu altceva nu ai defacut? Esti ultimul om …“, nu te scutea. Nu zic fiecare materie are farmecul ei si fiecare profesor trebuie sa-si faca treaba cat mai bine, dar macar vorbeste frumos.
Imi aduc aminte ca ne-a scos odata la tabla. Eram tot morcoviti, invocam spiretele albe si negre la un loc sa ne scuteasca odata de umilinta care urma sa trecem. Ne pune in sir, ne intreaba ce am invatat, balbaiam acolo titlu si vreo 2 formule de inceput si apoi ne aseaza 2 la o tabla 2 la o tabla. Nu eram eu Mendeleev sau alt mare geniu in ale chimiei, dar vorbele care le spunea in spatele tau faceau sa te treaca toate apele.
Deobicei notele se obtineau la sfarsit de semestru. Ne invarteam si ne suceam pe toate partile si echipam laboratorul de chimie. De la planse, care dadeam sute de lei pe ele si pana la eprubete, borcanase, borcanele si borcanoaie si alte substante necesare unui laborator de chimie. Te durea mintea cand cautam ca un nebun prin oras cele mai ieftine Pin-uri si eprubete ca sa treci. Pentru noi atunci era momentul cand invatam toate denumirile de substante sau cand faceam toate plansele. Era gura noastra de “O2″ pentru intreg semestrul.
Cel mai mult ma enerva cand incepea cu politica vietii. Mergea pe principiul ca daca nu stii chimie ajungi un ratat in viata. Niciodata nu am inteles acei profesori cu mentalitate imbatranita care nu iti ofereau libertatea de a te dezvolta acolo unde excelezi. Cred ca la urma urmei asta e marea problema a invatamantului romanesc: libertatea de alege. Eu aleg sa lucrez acolo unde imi place si unde vreau sa-mi cladesc un viitor. De ce trebuie sa fiu un ratat, daca eu nu excelez in materia care o predai tu. N-am inteles niciodata de ce venea la noi si incepe cu filozofii de genul:
“Nu o sa faceti nimic si inafara de cativa care is mai rasariti restul nu aveti nici o treaba“.
M-am intalnit cu colegi care erau considerati zei, dar pentru ca aveau gandirea ingusta se vede unde au ajuns.
Inca consider ca am ajuns sa-l urasc pe Mendeleev din cauza acestui profesor.
Daca ti-a placut citeste si restul povestirilor despre Profesori.
Nunta muta
Tocmai am terminat de vazut filmul romanesc “Nunta Muta” (click aici) in regia lui Horatiu Malaele un film genial. Imi plac la nebunie filmele romanesti dar in mod special cele vechi. Astea noi majoritatea se leaga de subiectul clasic “comunism” sau “revolutie”. Cred ca l-au exploatat si l-au intors pe 100 de parti si inca mai gasesc cate o povestire. “4 luni, 3 saptamani si 2 zile” nu este un film pentru noi romanii, eu personal am adormit la el pentru ca este o poveste arhicunoscuta si pe mine unul nu ma socheaza. “Restul e tacere” este la fel un film de geniu, precum si “California Dreaming”.
“Nunta muta” e povestea unui sat uitat de lume (sau cel putin asa l-am vazut eu), undeva imediat dupa ce au venit comunistii la putere. Intamplarile satului si nunta a 2 tineri. Este un film in care razi de pocnesti, dar si te intristezi privind intamplarile care urmeaza
Vizionare placuta!
De la KuKa
Am zis sa fac o diversificare in articole si am cooptat un membru in echipa. Ultimul post cel cu “Maseaua” nu a fost scris de mine si tot ce o sa vedeti la etichete “De la KuKa” nu vor fi scrise de mine.
Momentan platforma blogspot nu-mi permite mai multe si o vizualizare mai buna a membrilor, dar avand in vedere ca luna aceasta vreau sa fac pasul cel mare spre platforma WordPress si evident spre domeniu propriu, lucrurile vor fi mai clare.
Pana atunci enjoy !
