Berlin Week-end
Danifeld on November 3rd, 2008
S-a terminat un week-end de milioane, dar au ramas in spate amintirile, privirile, locurile, oamenii, shaworma ieftina
samd. Cred ca a fost unul dintre cele mai bune week-end-uri de care am avut parte in Germania. Nu stiu, stau si ma gandesc cu ce sa incep dar imi vine foarte greu. In fine, sa vedem …
Dupa cum am spus in postul anterior, am plecat cu 2 masini: cei fericiti ca si-au putut lua liber de la servici si cei mai putini fericiti. Am plecat cu prima masina de dimineata (multumirile mele se duc catre mai mari mie
), plin de adrenalina si de voie buna. Felix si Sebastian, ca deobicei au intarziat. Eu cred ca lumea se duce la vale, daca si germanii au inceput sa intarzie
).
Drumul cu masina pana in Berlin dureaza aproximativ 6 ore daca iei in calcul si 2 opriri. Nu ai prea multe de vazut pe drum pentru ca aceeasi autostrada fuge sub rotile masinii, dar natura este peste tot. Am vazut pentru prima data zapada, un fenomen cam rar intalnit in Germania in perioada asta a anului.
In acelasi timp, mi-am amintit de toate excursiile care le-am facut cu prietenii de acasa. Mi-am amintit cum stateam in Moldova Mall la o cafea si ne uitam unii la altii si la un moment ne venea ideea trasnita sa bem o cafea in Durau si sa ne intoarcem
). Mi-am amintit in acelasi timp de Sadullah, piesa care lipsea din toata excursia asta. Vorba unei persoane speciale care imi zicea ca e “astenia” sau “melancolia” de toamna, care o simt atat din plin.
Am ajuns in Berlin in jurul orei 17:00 dupa acest drum de 6 ore, in care YESSSS am avut placerea sa conduc si eu vreo 250 km (marfa tare senzatia la 160 kmph).
Trebuie sa spun de la inceput ca Berlin, desi este capitala Germaniei este unul dintre cele mai ieftine orase. Dovada este si pretul pretul platit pentru hostel: 10 euro pe noapte si optional 3 euro mic-dejun (all you can eat). Au fost foarte bune conditiile si mai mult decat comod avand in vedere ca am stat doar noi in camera.
Berlinul este un oras plin de istorie, o simti, o traiesti si o respiri la fiecare colt. Pentru mine care sunt atat de fascinat de istorie, simteam fiecare monument si fiecare poza. Un lucru care nu stiam, Berlinul este al 3-lea oras din lume ca populatie turca. Un alt aspect care mi-a placut in Berlin sunt oamenii. Desi este un oras imens si foarte populat, oamenii sunt foarte relaxati si plini de viata. Trebuie sa recunosc, ca e orasul care din punctul asta de vedere m-a impresionat cel mai mult. Incercam sa fac comparatie intre München si Berlin. In München totul este perfect din pdv al arhitecturii iar oamenii is super enervanti, pe cand in Berlin inca se vad urmele istoriei dar oamenii is de extraordinari.
Zidul Berlinului
National museum Memorial to the Murdered Jews of Europe Checkpoint Charlie
Cred ca este inutil sa spun ca orice calatorie in Berlin fara sa atingi Zidul Berlinului este inutila. In momentul de fata, doar cativa 100 m din ce a fost odata “una dintre cele 8 minuni ale lumii” cum scria intr-un muzeu, mai este in picioare. Zidul este plin de grafity si incarcat de istorie. Doua lucruri m-au surprins in mod special: e mai mic decat imi imaginam si diferenta intre Est si Vest. Partea Estului este plin de grafity triste facute probabil dupa caderea zidului, iar partea Vestului grafiturile sunt vesele si pline de viata. Cele din Vest sunt cele originale, pentru ca in Vest copii desenau pe zid chiar in dreptul soldatilor, iar in Est populatia era tinuta la departare.
. Sincer nu stiu ce sa va spun, tigancile cu copii erau din Bosnia sau cel putin asa scria pe hartiile lor. Habar n-am, probabil or fi dar n-am auzit romaneste pe strazi asa ca am rasuflat usurat.
Cel mai mare muzeu din Berlin este o oaza de istorie si o incursiune in istoria Germaniei. Situat pe mai multe nivele este impresionant ca si exponate si dimensiuni. Am petrecut mai mult de 5 ore aici, citind cam tot ce ma interesa. Partea cea mai trista ca nu ai timp sa fii atent la toate exponatele si de cele mai multe ori esti nevoit sa treci foarte repede cu privirea. Unii zic ca ai nevoie de 36 ore sa vezi toate exponatele, sa citesti toate informatiile si sa asculti toate franturile de istorie.
O poveste amuzanta este cu paznicii din acest muzeu. Ma duc la unul si il intreb ceva in engleza. Tipul imi raspunde in engleza, inteleg cateva parti, dar ii raspund in engleza. Incepe sa-mi turuie o poveste de vreo 10 minute, de fiecare data ii multumesc si dau de inteles ca vreau sa plec, dar el nimic
). Asa m-a tinut omuletul si mi-a povestit unde gasesc diferite exponate, dar in germana. N-am inteles nimic si doar raspundeam “Yeah, Genau, Aha”
).
.
Intins pe o suprafata de 19,000 metri patrati si format din 2.711 blocuri , este un monument unic in Europa. Sincer ramai mut in momentul cand vezi acest monument pentru ca este impresionant ca marime.
) si cred ca as fi stat si mai mult daca nu ne urmarea foamea.
Este locul care mi-a placut cel mai mult din tot Berlinul. Este ultimul punct de control dintre Berlinul de Est si Vest si era considerat simbolul razboiul rece. Aici se afla si un muzeu care si-a deschis portile in 1962. Este un muzeu dedicat celor care au reusit sa scape din Berlinul de Est, iar interiorul este plin de exponate si fotografii.
) si am ne-am saturat de mers cu metroul.
). Mi-am luat o caciula ruseasca cum purtau odata bunicii nostri. Acum ca nickname-ul vine de la caciula sau momentele cand vorbeam cu accent rusesc, ramane un mister
!

