Daily Archives: August 31, 2008

Würzburg

Dupa 2 saptamani in care n-am mai vazut nimic nou, decat mirificul si fascinantul Darmstadt, am zis ca ar fi binevenita o miniexcursie.
Impreuna cu Islam si Mohamed (cei 2 egipteni cu care am fost in Mainz) am organizat plecarea in Würzburg.

Wikipedia
.
The city of Würzburg is not included in the
district of Würzburg, but is its administrative seat. Its population is 131,320 as of December 31, 2006. The first church at the site of the cathedral was built as early as 788, and consecrated that same year by Charlemagne; the current building was constructed from 1040 to 1225 in Romanesque style. The University of Würzburg was founded in 1402 and re-founded in 1582. During World War II, on March 16, 1945, about 90% of the city was destroyed by some 225 Lancaster bombers in 17 minutes by a British air raid. Most of the city’s churches, cathedrals, and other monuments did not survive, while the city center, dating from medieval times, was totally destroyed in a firestorm in which some 5,000 people perished. During the next 20 years, the buildings of historical importance were painstakingly and accurately replicated. .
Würzburg Residenz
: The vast complex on the eastern edge of the town was commissioned by two prince-bishops, the brothers Johann Philipp Franz and Friedrich Karl von Schönborn. Its construction between 1720 and 1744 was supervised by several architects, including Johann Lukas von Hildebrandt and Maximilian von Welsch. However, it is associated mainly with the name of Balthasar Neumann, the creator of its famous Baroque staircase. Its main sights are: . The Fortress Marienberg is the castle on a hill across the Old Main Bridge, overlooking the whole town area as well as the surrounding hills. Würzburg’s Old Main Bridge was built 1473–1543 to replace the destroyed Romanesque bridge. It was adorned with well-known statues of saints about 1730.
.
Cum scrie si mai sus, este un orasel foarte simpatic si incarcat de istorie. A fost o calatorie foarte linistita, dar si plina de peripetii.

Prima oprire a fost resedinta lui Napoleon. O cladire impresionanta ca marime, dar cam goala in interior :( . Cu exceptia patului lui Napoleon (intr-adevar plin de istorie :D ), nimic de vazut in interior.
Foarte interesant este ca n-am fost lasati sa fotografiem interiorul. Radeam cu Islam si Mohamed, ca erau 2 japonezi care cred ca isi muscau degetele ca nu pot face o poza :) ).
In schimb gradina este impresionanta. Mi-am adus aminte de castelul Peles si gradina din interiorul palatului. A fost foarte frumos, cred ca de altfel singurul lucru care mi-a placut cu adevarat de aici.

Acest orasel este la fel de plin ca toate orasele care is foarte multi turisti. Placut surprins ca oamenii vorbeau engleza si raspundeau in engleza. Tare placut ar fi daca s-ar intampla astfel de lucruri si in Darmstadt :( .
Piata centrala era agitatie mare, terasele pline si lumea care se simtea bine.

Am ajuns la castel. Asezat pe varful unui deal, a fost distrus in mare parte in timpul razboiului. Am aflat si aici ca nu o sa avem parte de ceva super interesant de vazut, pentru ca multe dintre lucrurile care erau aici au fost ori furate ori distruse de razboi. Privelistea face in schimb toti banii.

Un lucru iarasi simpatic de vazut este un pod foarte vechi. Ghinionul nostru a facut ca sa prindem “Christopher Street Day”, mai pe romaneste sarbatoarea gay-lor. Mai mare ghinionul a fost cand a trebuit sa trecem de 2 ori pe acolo, pentru ca Islam si-a uitat telefonul la castel. Dupa 30 min de alergat si urcat dealul, am ramas blocati in mijlocul “sarbatorii”. Multa dragoste in jur si nimeni nu se misca. Nu-mi venea sa cred, ca nu pot sa misc 2 degete.
Trenul il pierdeam, dragostea era in floarea, iar eu nu stiam cum sa fug mai repede. Cu adevarat o experienta care nu vreau sa o repet prea curand :D .

Ne-am intors in Darmstadt in jurul orei 00:00, dupa o intarziere de tren de 12 minute. La nici 5 metri de statie, trenul s-a oprit brusc si mecanicul a inceput sa tipe in boxe. Motivul: unul dintre pasageri deschise usa in timpul mersului. A trebuit sa asteptam 20 minute. Asta merita spusa la nepoti, pentru ca nu vezi asa ceva in fiecare zi aici.
– vedere Wurzsburg

– scotian la castel
– Christopher street day
– gradina Resedinta

– resedinta


– piata centrala
– piata centrala